Se urca la un moment dat un tip cu o chitara in mana si-mi zice: "man, please gimme a ride to the closest metro, I have no money on me"Ok, ii zic, daca imi canti ceva de metallica, e gratuit pina unde vrei tu pt tine...
Si incepe sa cinte omul, mie mi se pune brusc un nod in gât si opresc hardughia la bordura ca sa ma pipai sa fiu sigur ca nu halucinez, si-l ascult cantand:
http://www.youtube.com/watch?v=sMqNFAU0tOw
Out there in the spotlight
You're a million miles away
Every ounce of energy
You try to give away
As the sweat pours out your body
Like the music that you play
Later in the evening
As you lie awake in bed
With the echoes from the amplifiers
Ringin' in your head
You smoke the day's last cigarette,
Rememberin' what she said
asa, si tocmai cind incepe omul refrenul, incepe si telefonul meu sa sune, ma apela cineva
n-am raspuns, ca in continuare nu-mi venea sa cred ca mi se intampla chestia asta
si continuam sa-l ascult pe individ cantand, in timp ce telefonul meu continua sa sune:
Here I am
On the road again
There I am
Up on the stage
Here I go
Playin' star again
There I go
Turn the page
Here I am
On the road again...
...
la care tipul ma intreaba, zambind: m-ai inregistrat cintand?
nu, zic io, e ringtone-ul meu de cind am telefonul asta, e unul din cantecele mele preferate
la care toata lumea din autobuz s-a pus pe aplaudat, nu le venea nici lor sa creada ca telefonul meu suna exact refrenul pe care-l canta el
a mai cantat ceva gunsnroses si yesterday si l-am lasat la metro place des arts
...
i-am dat 10 dolari si toata lumea din autobuz i-a dat bani, era supercool tipul si canta misto
...
he didnt only make my day but my year
Sursa: cineva la care ma mai gandesc din cand in cind, uneori ca la un dusman, alteori ca la un prieten... totusi, imi place sa cred ca nu am dusmani...
Faina intamplare, asa ca o scriu si eu aici, in continuarea povestii cu Margaret, baba de la 19, o poveste intimplata aceluiasi om de la care am auzit povestioara asta.
