În psihologia sociala se numește Teoria jucătorului de poker:
la o partida de poker, dacă un jucător nu trișează, el se așteaptă ca
nici ceilalți să nu trișeze; sau invers. În prietenie asta înseamnă că
dacă tu esti empatic cu un prieten, te gândești la el și ești dispus să
il ajuți necondiționat, te aștepti să facă același lucru pentru tine. Și
nu ca un schimb, un troc. Ci pur și simplu, așa cum vine din tine să
vrei să te comporți astfel, așa să vină și din el. În dragoste, te
aștepță că dacă tu ții cont de dramele celuilalt, de problemele ei, de
stările ei etc, să primești la nevoie același credit.
Teoria jucătorului de poker, însă, afrimă
(într-un mod mai științific) faptul că aceasta este una dintre cele mai
comune țepe pe care le iau oamenii. Pentru că oamenii sunt diferiți,
pentru că destinul îi schimbă și pentru că neîncrederea și scepticismul
au devenit virtuți în societatea modernă.
Ce-ți rămâne de făcut? Un pas în spate să
vezi mai clar faptele așa cum sunt, nu cum alegi tu să le vezi sub
presiunea unor întâmplări sau a unor momente. Poți, de asemenea, să
alegi să dai mai mult credit celor din jur, asumându-ți cumva că poți
pierde. Sau poți încerca să te protejezi, neavând încredere în nimeni.
Ironia este că, indiferent de ce alegi, decizia este a ta și nu vei
putea da vina pe nimeni pentru ea. (Sursa)
