sâmbătă, 11 august 2012

Recenzie concert Speak Floyd la Gambrinus Pub

Intrucat a ajuns de mult timp pe la urechile mele vestea ca Speak Floyd e o trupa care suna impecabil si executa fidel compozitiile muzicale ale trupei pe care o omagiaza, i-am ascultat in sfarsit Vineri seara pentru prima oara live in cadrul unui concert organizat de Gambrinus Pub. Avand in vedere renumele celor de la Pink Floyd, cat si faptul ca Speak Floyd sunt singura lor trupa tribut din Romania, publicul de aseara a fost pe cat de numeros, pe atat de variat ca varsta si specific.

Speak Floyd, care in componenta sa inseamna David Bryan (voce), Sandy Deac (clape, voce, chitara acustica/electrica), Kovacs Laszlo (chitara acustica/electrica), Razvan Rotis (tobe si percutie), Kolumban Zoli (bass), Edi Raita (clape) si Lazar Rudi (saxofon) s-au format in anul 2010 sub forma unui side project – intrucat fiecare dintre membrii trupei mai activeaza in alte proiecte muzicale in urma carora acestia si-au dobandit capacitatile de a manui un proiect atat de dificil. Poate datorita faptului ca nu ma incanta neaparat conceptul de trupa tribut, nu imi dau seama exact ce fel de asteptari am din partea unei astfel de formule. Pe deoparte, as putea aprecia atat o abordare personalizata cat si o replica cat mai fidela a repertoriului trupei omagiate, lucru pe care in cele din urma l-am apreciat in executia celor de la Speak Floyd. Minus cateva diferente intre vocea lui David Bryan si cea a lui David Gilmour, si puteai inchide ochii fara sa-ti dai seama daca Floyd incepe cu Speak sau cu Pink; atat de aproape de Pink Floyd au sunat..

Dupa cum bine stim, showurile celor de la Pink Floyd sunt foarte elaborate si epateaza intr-o mare masura prin calitatea si monumentalitatea montajelor video care sunt proiectate in background. Pentru ca spectacolul lor sa fie complet, Speak Floyd au acordat atentie si acestui element cat se poate de semnificativ, si pentru a intregi atmosfera, au rulat in fundal propriul lor arsenal de visuals, care cuprindea atat cadre din The Wall, cat si imagini sau pasaje specifice albumelor de pe care se regaseau piesele pe care le-au interpretat. The Wall, Wish You were here si Dark Side Of The Moon; acestea sunt cele 3 albume din care a fost alcatuit repertoriul de Vineri, astfel selectat incat sa surprinda cele mai cunoscute piese ale celor de la Pink Floyd, care au fost fredonate vers cu vers de catre cei prezenti in public. Astfel, timp de aproximativ doua ore, ne-am delectat cu compozitii ca Mother, Run Like Hell, In The Flesh, Young Lust, Confortably Numb, Hey You, Have A Cigar, Us And Them, Wish You Were Here, Shine On You Crazy Diamond si inca altele; ultimele doua fiind interpretate atat pe parcursul concertului, cat si cu ocazia celor doua reveniri ale trupei la bis, conform solicitarilor publicului.

La prima vedere, Speak Floyd e o trupa de asa mare succes datorita alegerii de a reproduce compozitiile muzicale ale celor de la Pink Floyd; motiv pentru care am putea ridica usor din spranceana intrebandu-ne ai cui sunt fanii care merg la concertele lor. Desi, daca e sa tin cont de alte concerte tribut la care am mai fost, nici o alta trupa nu a reusit sa ma faca sa-mi zic “wow!”, insa Speak Floyd au reusit, motiv pentru care, in ciuda oricaror preconceptii care pun in ecuatie problema imitatiei, aceasta eticheta nu o pot aplica si in cazul celor de la Speak Floyd. In cazul lor, daca esti fan Pink Floyd, atunci cu siguranta o sa iti placa si felul cum canta ei; asta in mare parte datorita faptului ca principalul rol pe care si-l asuma trupa e de a aduce muzica cat mai aproape de ascultatorii sai. E foarte probabil ca pentru majoritatea dintre cei prezenti la concertul lor acesta sa fi reprezentat cel mai apropiat pas de la inregistrarile ascultate acasa spre o experienta cat mai apropiata de veridic, Speak Floyd venind intr-o formula in care conceptul de trupa tribut capata sens.

Impreuna cu alte detalii care au compus seara, cum ar fi sonorizarea impecabila, oamenii faini adunati in Gambrinus, saxofonul lui Lazar Rudi (asta mi-a placut mie in mod deosebit), jocurile de lumini si multe altele pe care fiecare le-a receptat in felul sau; fara s-o mai lungesc, concertul celor de la Speak Floyd a cuprins cu siguranta toate ingredientele necesare pentru un eveniment reusit, care nu a facut decat sa puna sub reflectoare o gramada de lucruri bune. In urma concertului lor pot confirma ca tot ceea ce auzisem despre ei de dinainte e adevarat, iar in ceea ce-i priveste, personal nu o sa mai ridic acea spranceana de care vorbeam mai devreme. (Sursa)